Seminţele de in sunt consumate de cel puțin 6000 de ani, fiind printre primele super-alimente cultivate din lume. Dar ce anume face ca aceste seminţe să fie unul dintre cele mai populare alimente? Seminţele de in sunt bogate în acizi graşi Omega 3 şi substanțe cu efect antioxidant, numite lignani, care ajută la menţinerea echilibrului hormonal. Printre cele mai importante beneficii ale seminţelor de in se numără: îmbunătățirea digestiei, a aspectului pielii, a sănătăţii cardio-vasculare, a nivelului colesterolului etc.
Haide să vedem ce beneficii au seminţele de in și cum trebuie să fie consumate.
Inul (Linum Usitatissimum) este folosit pe scară largă în scop terapeutic și în diete, sub formă de semințe, ulei sau făină de in. Puterea de vindecare a inului este cunoscută încă din Antichitate, însăși denumirea sa latină, care se traduce prin „cel mai folositor”, indicându-ne aceasta.
Cum se obține făina de in ?
Făina de in (Farina Lini) este obținută prin măcinarea semințelor de in. Prin acest procedeu rezultă o făină hrănitoare, bogată în nutrienți, mai ușor de asimilat de organism decât semințele de in întregi.
Semințele de in sunt cea mai importantă sursă vegetală de acid alfa-linoleic (acid gras Omega 3). Sunt bogate în grăsimi sănătoase și fibre, dintre care 20-40% sunt constituite din mucilagii (fibre solubile: arabinoză, xiloză etc.), iar 60-80% sunt reprezentate de fibre insolubile (celuloză și lignani). Lignanii au proprietăți antioxidante și conțin principii fitoestrogenice, fiind responsabili pentru o mulțime dintre beneficiile inului.
Mai regăsim în semințele și, respectiv, în făina de in: complexul B (B1, B6, B9, B3, B5, B2), vitaminele E, K și săruri minerale (magneziu, mangan, fosfor, calciu, cupru, seleniu etc.).
Combinația unică de substanțe active din semințe conferă făinii de in proprietăți calmante, emoliente, laxative, antiinflamatoare, antitusive, antioxidante.
8 Beneficii ale consumului de făină de in
Făina de in aduce beneficii considerabile pentru sănătatea ta. Iată care sunt acestea:
Susține buna funcționare a sistemului digestiv și previne constipația
Semințele de in conțin atât fibre solubile, cât și insolubile, ambele având un efect benefic asupra sistemului digestiv. Fibrele solubile conțin mucilagii care măresc volumul scaunelor și încetinesc ritmul digestiei, reglând, totodată, nivelul de zahăr din sânge și nivelul colesterolului. Fibrele insolubile acționează ca un laxativ natural, îmbunătățind peristaltismul intestinal și prevenind constipația. Făina de in poate fi benefică și în cazul inflamațiilor tubului digestiv, datorită proprietății sale emoliente.
Scade nivelul colesterolului „rău” (LDL)
Potrivit unui studiu realizat de National Institutes of Health, consumul timp de 3 luni a 3 linguri de pulbere de semințe de in măcinate a condus la scăderea cu 17% a colesterolului total și cu aproximativ 20% a „colesterolului rău”. Acest efect s-a datorat conținutului bogat în fibre și lignani, care aderă la sărurile biliare și ajută la reducerea colesterolului.
Reglează nivelul de zahăr din sânge
Conținutul de fibre insolubile al semințelor de in determină o încetinire a eliberării zahărului în sânge și o scădere naturală a glicemiei. De aceea, făina de in este recomandată în alimentația persoanelor cu diabet.
Protejează sănătatea inimii
Acizii grași de tip Omega 3, fibrele și lignanii pot preveni apariția afecțiunilor cardiovasculare. Pe lângă rolul de reglare a tensiunii arteriale, acizii grași Omega 3 și (îndeosebi) lignanii diminuează răspunsul inflamator al organismului, reducând inflamațiile de la nivelul arterelor și prevenind acumularea plăcilor de aterom (ateroscleroza). Inul este util și în caz de aritmie și insuficiență cardiacă.
Poate reduce riscul apariției cancerului
Semințele de in sunt cele mai bogate în lignani, având un conținut de 800 de ori mai mare față de alte alimente. Lignanii au proprietăți antioxidante și fitoestrogenice, fiind asociați cu reducerea riscului de apariție a cancerului. Conform unor studii observaționale, semințele și, respectiv, făina de in pot reduce riscul cancerului la sân, de prostată și de colon. Lignanii, acizii grași Omega 3 și ceilalți antioxidanți prezenți în semințele de in reduc riscul apariției și dezvoltării tumorilor.
Ajută la ameliorarea simptomelor artritei
Lignanii și acizii grași Omega 3 (ALA) au proprietăți antiinflamatorii, putând ameliora unele simptome cum sunt durerile articulare sau rigiditatea articulară. Semințele de in măcinate pot fi utile și în cazul afecțiunilor însoțite de inflamații: artrită reumatoidă, lupus, astm etc.
Reglează greutatea corporală
Având un conținut bogat în fibre, făina de in conferă o senzație îndelungată de sațietate prin încetinirea digestiei și activarea hormonilor ce controlează și suprimă în mod natural apetitul. În consecință, vei consuma mai puține calorii în restul zilei, ceea ce te va ajuta să pierzi kilogramele în plus nedorite.
Îngrijește pielea și o menține sănătoasă
Făina de in în utilizare externă nu doar că menține elasticitatea și aspectul catifelat al pielii, prevenind ridurile și îmbătrânirea, dar are și un efect calmant, antiseptic și drenant al secrețiilor purulente. Prin amestecarea ei cu apă caldă, se obțin cataplasme ce pot fi aplicate pe furuncule, abcese, umflături, diverse inflamații, pe zonele afectate de reumatism.
Cum se utilizează făina de in
Făina din semințe de in poate fi integrată în alimentație cu ușurință. Are un gust blând, oarecum neutru, fiind potrivită preparatelor dulci și celor sărate, deopotrivă.
Poate fi folosită ca atare sau în amestec cu alte tipuri de făină. Iată cum:
- Presară puțină făină de in peste cerealele cu lapte, în smoothie-uri, iaurt sau salate, pentru un plus de fibre și nutrienți.
- Integrează făina de in în aluatul unor produse de patiserie ori panificație: brioșe, pâine, biscuiți (crackerși), fursecuri, clătite sau lipii.
- Făina de in este potrivită pentru blaturile deserturilor și în bomboanele raw-vegane.
- Este un excelent liant și înlocuitor pentru oul de origine animală, în compoziția produselor vegane. Pentru a obține un „ou vegan”, amestecă o lingură de făină de in cu trei linguri de apă și lasă amestecul să se „închege”, până devine ca un fel de gel.
- „Oul vegan” poate fi adăugat inclusiv în preparatele care necesită coacere sau prăjire. De exemplu: în burgeri, chiftele și droburi vegane, biscuiți și fursecuri de post etc.
- Făina de in poate fi folosită și pentru a îngroșa diverse sosuri, pateuri, smoothie-uri etc.
În uz extern, făina de in poate fi inclusă în cataplasme. Se amestecă cu apă caldă și, uneori, cu diverse plante medicinale (ex: cu rădăcină de nalbă mare, ulm alb, flori de mușețel etc.), cataplasma respectivă fiind apoi aplicată pe furuncule, abcese, umflături și diverse inflamații.
Poți include făina de in și în compoziția unor măști faciale sau corporale, în ritualurile tale de îngrijire naturală, pentru a te bucura de o piele fină, catifelată și elastică.
Găsești în magazinul nostru online făină de in la preț mai mult decât accesibil, spre a te bucura de mulțimea de nutrienți și beneficii pe care ți le poate aduce inul.
Rețete cu făină de in
A venit momentul pentru un pic de magie în bucătărie! De aceea, am pregătit pentru tine câteva rețete ușoare și sănătoase, care sperăm să te inspire. Spor la bucătărit cu făină de in!
Brioșe cu morcovi, mere și făină de in
O rețetă potrivită și pentru cei mai mofturoși, ideală pentru a începe o nouă săptămână cu dreptul, cu mult elan și mai multă savoare. Brioșele sunt perfecte și pentru copii, la micul dejun sau ca gustare în pauzele de la școală.
Ingredientele de care ai nevoie sunt următoarele:
- 1 ½ cană făină integrală de grâu
- 3/4 cană făină de in
- 3/4 cană fulgi de ovăz
- 1/2 cană zahăr brun
- 2 lingurițe de bicarbonat de sodiu
- 1 linguriță de praf de copt
- 2 lingurițe de scorțișoară
- 2 căni de morcov ras
- 2 căni de măr ras
- 3/4 cană de lapte
- 2 ouă mari
- o linguriță de extract de vanilie
- o cană de merișoare uscate
Mod de preparare:
- Fulgii de ovăz se macină în blender până când obții o făină fină.
- Merele și morcovii se rad prin răzătoarea fină.
- Amestecă toate ingredientele solide într-un bol.
- Folosește un alt bol pentru a combina ingredientele lichide: laptele, ouăle, vanilia.
- Adaugă combinația lichidă la cea solidă și amestecă până când ingredientele sunt bine încorporate în aluat.
- Adaugă merișoarele în compoziție.
- Tapetează cu hârtie de copt o tavă specială pentru brioșe.
- Coace brioșele la 180 de grade timp de 10-15 minute sau până când devin aurii.
- Servește-le ca atare, împreună cu ceai, lapte, ciocolată caldă etc.
Crackerși crocanți cu rozmarin
O gustare sau un aperitiv sănătos, pe care îl poți pregăti în doar câteva minute, cu doar câteva ingrediente. Crackerșii cu rozmarin sunt plini de aromă, așa că îi poți savura ca atare, dar și împreună cu diverse sosuri, creme sau pateuri.
Pentru a-i pregăti, ai nevoie de:
- 140g de făină de hrișcă
- 100g de făină de migdale
- o lingură de făină de in
- o linguriță de sare de mare
- piper negru, după gust
- 1-2 lingurițe de rozmarin proaspăt, mărunțit
- 2 linguri de ulei de măsline
- 100 ml apă
Mod de preparare:
- Preîncălzește cuptorul la 180 de grade Celsius și pregătește două hârtii de copt.
- Într-un bol, amestecă făina de hrișcă împreună cu făina de migdale și de in, sarea, piperul și rozmarinul.
- Separat, amestecă uleiul de măsline cu apa și adaugă-le în combinația de ingrediente uscate ce a fost pregătită anterior.
- Frământă aluatul până când ingredientele sunt bine încorporate. Aluatul ar trebui să fie moale, dar nu lipicios și nici prea uscat. Poți să mai adaugi puțină apă sau făină, dacă este necesar.
- Separă aluatul în două bucăți.
- Plasează o parte din aluat între două hârtii de copt și întinde-l sub formă circulară, cu o grosime de aproximativ 2 mm.
- Feliază aluatul întocmai ca pe o pizza. Îl poți împărți în aproximativ 16 bucăți sau în funcție de mărimea dorită.
- Înțeapă de câteva ori, cu furculița, fiecare crackers în parte.
- Transferă crackerșii într-o tavă pentru cuptor, păstrând dedesubtul lor hârtia de copt pe care ai întins aluatul.
- Coace biscuiții timp de 10-15 minute. Crackerșii tind să se coacă mai repede pe margini, așa că verifică-i periodic, pentru a nu se arde.
- Întoarce la un interval de timp tava, pentru ca biscuiții să se coacă în mod egal.
- Repetă pașii anteriori și pentru cea de-a doua parte de aluat.
- Biscuiții se păstrează foarte bine și pot fi serviți ca atare sau împreună cu diverse sosuri sau topping-uri.
Burgeri vegani cu fasole neagră
Folosește făina de in în compoziția unor burgeri delicioși și consistenți, perfecți pentru sandwich-uri apetisante. Iată care sunt ingredientele necesare:
- 2 căni de fasole neagră fiartă și bine scursă
- 4 cepe verzi, tocate fin
- pulpa și zeama unei lămâi verzi (lime)
- 1 linguriță chimen măcinat
- 1 linguriță praf de usturoi
- 4 linguri de făină de in
- 1 legătură de pătrunjel tocată
- ½ linguriță sare
- ¼ linguriță piper
- ¼ linguriță fulgi de chili (opțional)
- 2 linguri de ulei de măsline
Mod de preparare:
- Răstoarnă boabele de fasole într-un bol mare. Folosind un zdrobitor de cartofi, pisează-le, însă fără a le transforma într-o pastă fină. Avem nevoie de textură, așa că păstrează și bucățele mici de fasole în compoziție.
- Adaugă cepele verzi tocate, zeama și pulpa de la lime, chimenul, pudra de usturoi, făina de in, pătrunjelul, sarea, piperul și chili. Amestecă bine pentru a încorpora toate ingredientele în aluatul pentru burgeri.
- Gustă amestecul și asezonează-l, adăugând suplimentar (dacă consideri) sare sau piper, după gust și preferințe.
- Pune compoziția la frigider timp de 15 minute pentru a permite inului să acționeze ca un liant și să închege bine aluatul. Aceasta te va ajuta, totodată, să formezi mai ușor burgerii.
- Împarte aluatul în 4 bucăți. Presează cu palma sau cu fundul unei căni fiecare burger în parte, pentru a-l aplatiza și a-i da o formă circulară. Ai grijă ca burgerii să nu fie foarte subțiri. O grosime de 2 – 2,5 cm este cea mai potrivită pentru ca burgerii să se coacă, fără a se sfărâma.
- Așează burgerii într-o tavă tapetată cu hârtie de copt și lasă-i în cuptor la 190 de grade Celsius, timp de aproximativ 25 de minute sau până când burgerii formează o crustă fină în exterior. La jumătatea timpului de preparare, ai grijă să îi întorci, pentru a se coace uniform, pe ambele părți.
- Servește-i cu sos, în sandwich-uri, combinat cu ingredientele preferate. Poftă bună!
Contraindicații și precauții
Consumul de in în cantități mari, neînsoțit de un volum suficient de apă sau lichide, poate provoca balonare, gaze intestinale sau diaree. Pentru a evita apariția unor posibile efecte nefaste, recomandăm o creștere gradată a aportului de făină de in în alimentație, începând cu cantități mici (1-2 linguri).
Făina de in are contraindicații pentru alergie la in, diaree, ocluzie intestinală.
De asemenea, poate interacționa cu medicamentația anticoagulantă, antidiabetică, hipotensoare.
În cazurile de mai sus, precum și al unor afecțiuni gastro-intestinale grave, consultă medicul specialist înainte de consumul făinii de in.
Făina de in este mai ușor asimilabilă decât semințele ca atare, de aceea este recomandat consumul în această stare. Pentru a obține cele mai multe beneficii, se consumă doar cu apă, și nu prin gătire.