Plantele medicinale au secrete și compuși pe care noi, oamenii, nu le vom desluși niciodată, dincolo de toate cercetările și studiile în domeniu. Medicamentele sunt realizate de mâna omului, pe când plantele au harul divin. O diferență care spune totul și încă ceva: faptul că nu vom putea exista decât prin minunile pe care ni le oferă natura din jurul nostru. 

Despre gălbenele:

Utilizate încă din vremuri îndepărtate pentru proprietățile lor tămăduitoare, gălbenelele, aceste flori superbe, versatile, au rămas printre cele mai utilizate remedii în tratarea afecțiunilor de piele. Florile conțin numeroase substanțe active, extrem de benefice organismului, printre care: flavonoide, carotenoizi, uleiuri esențiale, fitosteroli, acid salicilic, taninuri. Deși gălbenelele sunt recunoscute în special pentru acțiunea antiinflamatoare, antiseptică și astringentă, planta se bucură de proprietăți medicinale și cosmetice multiple.Tratează de la eczeme la psoriazis și de la hemoroizi la acnee. 

Aplicată extern, este considerată un optim cicatrizant, emolient, regenerant, calmant, antiinflamator și antiseptic.

Crema de gălbenele este unul dintre cele mai bune remedii naturale pentru îngrijirea pielii, necostisitoare și la îndemâna fiecăruia. Pentru cei care doresc să se aventureze în prepararea propriei creme, există rețete care vin în ajutorul lor. Acțiunea substanțelor din cremă este suficient de blândă pentru a fi folosită de întreaga familie. De asemenea, foarte eficientă! Unguentul de gălbenele este ideal pentru tratarea pielii uscate, a erupțiilor cutanate, mușcăturilor de insecte, tăieturilor minore, zgârieturi și arsuri.

Denumire științifică: Calendula officinalis. 

Denumiri populare: rujuliţă, călinică, filimică, ochi galben. 

Gălbenelele sunt plante medicinale, care pot fi întâlnite sub denumirile populare de rujuliță, gălbenare, crăiță, călinică, coconite, boace sau salomie, in funcție de regiunea geografică în care se află. Însă, denumirea științifică este calendula officinalis, iar acest nume îi aparține încă de pe vremea romanilor. Asta pentru că înflorea în fiecare lună, chiar și în lunile friguroase, aceștia i-au dat numele calendarului roman (Calendula), iar officinalis desemnează calitățile excepționale ale acestei plante de a tămădui bolile. Soldații romani foloseau în mod frecvent gălbenelele ca leac pentru mușcăturile de scorpion. Mai târziu, soldații au mai descoperit că aceste plante medicinale au proprietăți vindecătoare, stopând sângerările și vindecând rănile pe care le căpătau în urma luptelor sau războaielor.

În limba engleză, florile de gălbenele sunt traduse ca Marigold. Oamenii au denumit aceste plante drept “aurului Maicii Domnului” în cinstea Fecioarei Maria. Potrivit unei legende engleze, Fecioara Maria obișnuia șă-și împletească în păr flori de gălbenele, de aceea, în limba engleză este numită “marigold”, prin traducere: aurul Mariei.

În limba franceză gălbenelele se numesc „souci”, cu referire la culoarea plantei, derivat de la „floarea soarelui”. 

Pentru ca își întorcea mereu florile spre soare, a mai căpătat și denumirea de “mireasa soarelui”.

Practicienii din secolul al XVII-lea o recomandau pentru „întărirea inimii”, în tratarea variolei  și rujeolei.

Descrierea plantei:

Gălbenelele sunt plante adaptabile, anuale, ce cresc spontan sau sunt cultivate pretutindeni în România, indiferent de condițiile de sol sau climă. Aceste plante sunt iubitoare de lumină, deci trebuie plantate în lumina directă a soarelui. Fac parte din familia compozitelor. Tulpina este puternic ramificată, iar frunzele ușor alungite. În capătul ramurilor se află inflorescențele sub formă de capitule, cu flori galben luminoase sau de-un portocaliu vibrant. Inflorescențele, și mai ales petalele, au o mare importanță medicinală, fiind foarte căutate în industria cosmetică. 

Au rol deosebit în menținerea tinereții și frumuseții tenului, sunt de ajutor major în tratarea alergiilor, eczemelor, acneei, urticariei, regenerează pielea afectată de arsuri și degerături, accelerează cicatrizarea rănilor, adjuvant în furunculoză, negi, scabie, dermatită seboreică.

De asemenea, sunt recunoscute pentru efectul lor benefic în tratarea următoarelor afecțiuni: ganglioni măriți, hemoroizi externi, ulcere varicoase, flebite, călcâie crăpate, vânătăi, ulcerații pe sân (maligne sau benigne) și răni produse de cancerul pielii, infecții fungice în zona genitală și perianală. 

Gălbenelele cresc înalte de 40-80 cm, sunt bogat ramificate, acoperite de peri fini si mici, ca un puf si au un miros balsamic puternic. După cum am mai menționat, acestea pot fi cultivate oriunde in tara noastre, neavând preferințe legate de sol sau de climă. Rădăcina are în jur de 20 cm si este groasă de până la un centimetru. Tulpina este dreaptă și poate avea până la 25 de ramificații dispuse sub forma unor lame subțiri. Frunzele sunt așezate pe de o parte și alta a tulpinii, la niveluri diferite, fixate direct pe aceasta, de culoare verde-viu si lipsite de perișori pe suprafață. Frunzele inferioare sunt întoarse invers, mult mai mici, de forma unei lance, rotunjite la vârf și lungi de până la 16 cm, iar cele superioare sunt îngustate și vizibil mai mici. Florile sunt de culoare galben-portocaliu, grupate în 20-50 de inflorescențe cu petale lunguiețe și dese.

Substanțe active importante: ulei eteric, caroten, gume, rezine, substanțe amare, acid malic, vitamina C, saponine, precum și un compus specific – calendulina.

Utilizate încă din vremuri îndepărtate pentru proprietățile lor tămăduitoare, aceste flori superbe, cu o întrebuințare vastă, au rămas printre cele mai utilizate remedii în tratarea afecțiunilor de piele. 

În medicina tradițională românească există plante și rețete care au trecut testul timpului, beneficiile lor dovedind că natura este o sursă neîncetată de soluții atât pentru conservarea sănătății, cât și pentru tratarea anumitor afecțiuni.

Potrivit tradițiilor populare românești, gălbenelele se utilizau ca remediu împotriva „galbinarii” (a icterului). Strămoșii noștri obișnuiau sa pună petale proaspete de gălbenele în apa în care erau îmbăiați bebelușii, pentru ca aceștia să aibă un somn liniștit. În România există un vârf muntos cu numele Galbenele, situat în Masivul Făgăraș, în apropierea vârfului Moldoveanu.

Din tradiția populara românească nu lipsesc nici utilizările magice ale acestei plante. Astfel, gălbenelele, considerate a fi simbolul susținerii vieții, al focului si al soarelui, purtau noroc, mai ales in cazul in care cineva se afla in fata unui judecător. Culese atunci când razele soarelui ard cu cea mai mare putere și așezate sub pernă înainte de culcare, gălbenelele aduc vise premonitorii. Atunci când sunt adăugate în apa de baie, gălbenelele au reputația de a atrage respectul celor din jur, iar femeile obișnuiau sa facă acest ritual pentru a atrage admirația bărbatului pe care îl iubeau. Nelipsite din ritualurile de descântec sau din vrăjile de dragoste, gălbenelele se pun și deasupra ușilor pentru ca răul trimis de alții să se oprească acolo și să nu pătrundă în casa.

Dacă în trecut se credea ca această plantă are proprietăți magice și era folosită în ritualurile pentru vindecarea bolilor, pentru izbândă în lupte sau pentru găsirea alesului, astăzi specialiștii spun că gălbenelele emană o energie pozitivă care sporește optimismul și aduce liniște.

Planta a fost folosita pentru prima data in scop medicinal la sfârșitul secolului al XII-lea, pentru uz extern, in vederea accelerării procesului de vindecare a rănilor si a prevenirii infecțiilor.

Florile conțin o cantitate uriașă de substanțe utile: 

• Carotenoizi – pigmenți naturali organici care neutralizează acțiunea radicalilor liberi. Reprezentanții deosebit de valoroși ai clasei sunt considerați provitamine A – precursori ai vitaminei A. 
• Flavonoide – compuși organici ai plantelor care au un efect antispasmodic, vindecător, coleretic si diuretic. 
• Triterpenoizii – compuși organici care conțin acid, care oferă efecte antiinflamatorii, îmbunătățesc conductivitatea impulsurilor nervoase și scad colesterolul. 
• Sterolii sunt substanțe organice, derivați de steroizi, care neutralizează acțiunea colesterolului și scad nivelul acestuia în sânge. 
• Uleiuri esențiale care suprimă activitatea vitală a microorganismelor patogene. Acidul salicilic este un compus cu proprietăți antiseptice pronunțate, analgezice, antireumatice și antiinflamatorii. 
• Cumarine – substanțe a căror activitate farmacologică este exprimată în efecte antispasmodice, antitumorale si anticoagulante.

In plus, inflorescențele de galbenele sunt bogate in microelemente precum: 

• potasiu si magneziu, care susțin activitatea mușchiului cardiac; 
• fier si calciu, necesare pentru formarea normala a sângelui; 
• zinc pentru întărirea imunității; 
• cupru pentru oprirea proceselor inflamatorii; 
• molibdenul, previne demineralizarea smalțului dinților; 
• precum si seleniu, care nu permite formarea de celule atipice.

Tulpinile si frunzele de calendula conțin uleiuri volatile, datorită cărora planta poate fi folosită ca agent antibacterian. Iar semințele de gălbenele sunt folosite pentru a face uleiuri grase.

Compoziție:

• flavonoide
• carotenoide
• saponine triterpenice
• taninuri, 
• uleiuri eterice
• rășini
• mucilagii
• substanțe amare
• acid malic
• săruri minerale
• vitamina C, A, K, 
• rutinozizi și derivați quercetolului

Proprietății terapeutice:

• antiseptice, antispastice, antivomitive, colagoge, coleretice, laxative; 
• astringente, cicatrizante, emoliente, vulnerare, antiinflamatoare, diuretice; 
• antistafilococice, antitrichomonazice, anticandidozice, vermifuge

Crema de gălbenele este recomandată atunci când te confrunți cu o piele sensibila, expusă iritațiilor, contuziilor, arsurilor de mică intensitate. În crema de galbenele se găsește o substanță numită calendulina, care este responsabilă pentru stimularea circulației sângelui de la nivelul țesuturilor. Are un efect de filtru natural împotriva razelor ultraviolete, protejând tenul de arsurile solare si ameliorându-le pe cele existente. Crema de gălbenele este un remediu eficient in tratamentul afecțiunilor cutanate, contuziilor, traumelor, arsurilor și degerăturilor. Aceasta minimalizează durata de vindecare a echimozelor si dermectaziilor. Este perfectă în tratamentul varicelor, dat fiind faptul ca fortifică vasele sangvine, calmează durerea și îmbunătățește circulația capilară. 

Posedă calități vitaminizante, stimulează procesele de regenerare, menține elasticitatea cutanată. Adolescenții cu ten problematic și sensibil pot utiliza crema în calitate de cremă de zi, având efect antiinflamator si calmant.

Crema de galbenele de la SEVA PLANT este recomandată în îngrijirea tuturor tipurilor de ten. Extractul de gălbenele este utilizat cu succes în tratarea diverselor afecțiuni dermatologice sau pentru întreținerea pielii. 

Calendula officinalis este planta denumită de dermatologi drept „chirurgul cosmetic” și dușmanul de moarte ale celor mai elegante clinici de operații estetice, având capacitatea de a substitui cu mult succes operațiile estetice, fiind folosită în industria cosmetică sub formă de ingredient miraculos în numeroase produse de îngrijire sau de înfrumusețare, atât pentru adulți, cât și pentru copii.

Acțiuni și recomandări 

• Răni, zgârieturi, julituri, arsuri (accidente în bucătărie sau datorate soarelui), 
• Călcâie întărite, piele iritată și crăpat, 
• Tratarea ciupercilor și micozelor piciorului, 
• Grăbirea procesului de vindecare a acneei și a furunculilor, 
• Are proprietăți antifungice, antibacteriene, antiseptice, antiinflamatoare, 
• Contribuie la grăbirea procesului de vindecare a rănilor, 
• Hidratează, curăță, tonifică și protejează pielea, 
• Ajută la calmarea pielii iritate, crăpate, uscate, hrănind-o și restabilindu-i elasticitatea și luminozitatea.

Precauții și atenționări:

Doar pentru uz extern.

Evitați contactul cu ochii, cu membranele mucoase sau cu rănile deschisePrin acțiunea lor calmantă, cicatrizantă și antibacteriană, preparatele din extracte de gălbenele sunt deosebit de apreciate atunci când vorbim despre leziuni ale pielii, cum ar fi: înțepături de insecte, mici tăieturi, arsuri, cuperoză, acnee, herpes, micoze, dermatite, probleme gingivale și de alte erupții cutanate. Dar efectele benefice ale gălbenelelor nu se referă doar la tratarea leziunilor, ci și la îngrijirea pielii în general. Dacă pielea este uscată și prezintă o sensibilitate la agenții atmosferici, cum sunt vântul, frigul și umezeala, sau dacă iritațiile apar ușor și pielea are tendința să se crape, unguentele și cremele pe bază de gălbenele îmbunătățesc hidratarea și protejează straturile epidermice.

3 Beneficii ale cremei de gălbenele

1. Întârzie procesul de îmbătrânire a pielii

Potrivit unui studiu numit “Calendula Extract: Effects On Mechanical Parameters Of Human Skin”, se pare că unguentul pe bază de extract de gălbenele a crescut gradul de hidratare al pielii. De asemenea, ei notează că extractul de gălbenele are capacitatea de a oferi fermitate pielii, ceea ce îl include în lista produselor anti-aging. 

2. Tratează iritațiile provocate de scutec bebelușilor

Pielea bebelușilor este foarte sensibilă și se irită extrem de ușor din cauza purtării scutecelor. Crema organică pe bază de galbenele, poate trata acest tip de iritații. 

Am menționat deja că au rol antiinflamator, hidratant, anti-îmbătrânire și promovează vindecarea rănilor prin proprietățile antioxidante și antimicrobiene. Dar ce ne place cel mai mult la aceste flori este că pot să ofere toate aceste beneficii, fiind în același timp extrem de blând cu pielea.

Iar fiind atât de blând cu pielea, este sigur atât pentru bebeluși, cât și pentru persoanele cu piele sensibilă. De aceea vom regăsi gălbenelele în lista de ingrediente a loțiunilor și unguentelor pentru îngrijirea pielii bebelușilor.

 Reduce durerea provocată de hemoroizi

Oamenii de știință au scos la iveală faptul că extractul de gălbenele ajută la reducerea durerii provocate de hemoroizi, totodată stimulează și accelerează vindecarea țesutului inflamat din zona rectală.

Rețetă ulei de gălbenele:

Avem nevoie de 10-11 linguri de flori uscate, care se pun într-un recipient din sticlă. Peste se toarnă ulei de măsline. Se lasă la macerat în soare, la căldură, timp de 2 săptămâni. Apoi se strecoară, iar uleiul se păstrează într-o sticlă bine închisă, la loc răcoros, ferit de razele soarelui.