Șofranul, denumit și Aurul Roșu, este o plantă veche și scumpă, un condiment cu un parfum puternic și o culoare exotică, distinctivă. Conține compuși antioxidanți benefici în reducerea riscului dezvoltării anumitor afecțiuni cronice care apar din cauza stresului oxidativ.
Este una dintre cele mai îndrăgite plante medicinale, grație proprietăților aromatice și nutriționale. Se folosește atât în scop medicinal, cât și în industria culinară deoarece are o serie de beneficii importante pentru sănătate.
Legenda spune că atunci când zeitățile grecești Zeus și Hera făceau dragoste în ceruri, pe pământ înflorea șofranul.
De sute de ani, șofranul aduce culoare si aromă în bucătăriile de pretutindeni. Nu doar un simplu condiment, șofranul a devenit apreciat pentru calitățile deosebite în sprijinul sănătății noastre. Firicelele de șofran sunt folosite ca tinctură sau decoct în numeroase afecțiuni.
Ce este șofranul ?
Șofranul este o plantă medicinală cu o istorie veche, de mii de ani. Prima utilizare umană cunoscută a șofranului sălbatic a fost ca pigment pentru picturile rupestre, în urmă cu aproximativ 50.000 de ani. Originar din Iran și Irak, șofranul s-a răspândit în întreaga lume, fiind foarte apreciat pentru numeroasele sale întrebuințări.
Fiind o plantă bulbiferă, care poate fi găsită în zonele calde ale Orientului Mijlociu și în sudul Europei, șofranul este de obicei cultivat în zone înalte și aride, unde poate să se bucure de o cantitate adecvată de soare și de aer.
Șofranul a fost folosit în medicina tradițională încă din antichitate, fiind utilizat pentru tratarea diferitelor afecțiuni, precum durerile de cap, stomac, tuse, diabet și alte boli gastro-intestinale. De asemenea, șofranul a fost folosit ca un antidepresiv și antiseptic foarte eficient.
În mod tradițional, se mai utiliza și sub formă de condiment. Acesta era adesea adăugat în preparatele culinare din Orientul Mijlociu și din sudul Europei. Aroma șofranului este unică, ea fiind adesea folosită pentru a da culoare și savoare preparatelor culinare.
Descriere plantei
Crocus sativus L. (C. sativus L. var. autumnalis, C. autumnalis Sm., C. hispanicus, C. palasii Goldb., C. longiflorus Rchb.), șofran sau brândușa de primăvară face parte din familia Iridaceae. Este o plantă perenă care prezintă în pământ un bulbo-tuber mare, aplatizat, înconjurat de resturile unor frunze externe, partea aeriană, atingând înălțimi de 8-30 cm.
Frunzele sunt erecte, uneori distanțându-se de tulpină, înguste, ușor tomentoase pe margini; perigonul campanulat, cu tepale violete, cu nervuri evidente mai închise sau mai deschise la culoare, este mai jos decât vârful frunzelor. Fiecare plantă are maximum 1-2 flori. Florile sunt lungi de 10-15 cm, cu stigmate de culoare galbenă, trifurcate, iar fructul este o capsulă.
Se recoltează stigmatele, toamna, când florile violete sunt complet deschise. Se desprind cu grijă din floare şi se pun în site foarte fine, uscându-se deasupra unor cărbuni de lemn sau a cenușii fierbinți. În cursul procesului de uscare produsul capătă mirosul caracteristic. Pentru a obține 1 kg de șofran uscat de calitate corespunzătoare, se prelucrează 5 kg de stigmate proaspete prelevate de la 120.000-200.000 de flori.
De ce este un condiment scump?
Acest condiment este foarte scump din cauza dificultății de recoltare(de la 2.000 la 10.000 euro pe kilogram). Costul este ridicat pentru că sunt necesare aproape 15.000 de flori de șofran pentru a obține doar 100 grame de fire uscate de șofran, iar fermierii trebuie să recolteze manual firele delicate din fiecare floare. Tot acest proces se desfășoară o singură săptămână pe an.
Prețul mare al șofranului se datorează unui cumul de trei factori:
– pentru 1 kg de condiment trebuie recoltate între 130.000 și 250.000 de flori, din care se folosesc doar stigmatele, adică partea superioară a pistilului care este divizată în trei părți;
– acestea se usucă până la pierderea umidității aproape în totalitate;
– toate procesele sunt realizate în mare parte manual.
Informații nutriționale – șofran
Pentru 100 de grame de șofran în forma sa originală:
- calorii: 310;
- carbohidrați: 65,37 de grame;
- grăsime: 5,85 grame;
- proteine: 11,43 grame.
Exista multe substanțe nutritive prezențe în șofran:
- vitamina A;
- calciu;
- magneziu;
- potasiu;
- vitamina C;
- acizi volatili: cineolul, linaloolul, limonenul, geraniolul si diverse caretoneide.
Șofran pur 100% natural de la HERBAL SANA – un condiment cu proprietăți tămăduitoare și cu o aromă bogată.
Proprietăți și Beneficii
Știința modernă confirmă anumite mituri despre șofran și anume ca este un leac bun pentru multe afecțiuni.
Principalul beneficiu al șofranului se referă la nivelul ridicat de antioxidanți specifici: crocin, pirocrocin, crocetină. Aceștia luptă împotriva stresului oxidativ si a radicalilor liberi din organism. Deoarece stresul oxidativ și radicalii liberi joacă un rol în dezvoltarea multor probleme de sănătate, inclusiv cancerul și bolile de inimă, acești antioxidanți pot ajuta la protejarea sănătății unei persoane.
Este bun în tratarea durerilor de cap, convulsii, insomnie, astm, raceli, inflamații. Șofranul produce serotonină – hormonul bucuriei- si din acest motiv este recomandat pentru cei care suferă de melancolie si stări depresive, deoarece îmbunătățește starea de spirit.
De asemenea, ajută la curățarea ficatului și a rinichilor, îmbunătățește digestia, creste libidoul, îmbunătățește vederea, reduce senzația de foame și ajută la scăderea în greutate, întinerește tenul, ajutând la netezirea pielii.
Pentru a ști daca șofranul este original sau contrafacut se poate scufunda o bucata mică în apă calda sau lapte. Dacă lichidul se colorează imediat, este un fals. Șofranul autentic are o durată de aproximativ 10 până la 15 minute de înmuiere înainte de a colora apa.
Șofran – Beneficii pentru sănătate
1. Depresia
Șofranul ameliorează multe condiții psihiatrice. Vechii medici persani îl foloseau în tratarea depresiei. Iar studiile din prezent validează această metodă de tratament.
Un test randomizat dublu-orb de șase săptămâni a comparat șofranul cu medicamentul fluoxetin (Prozac). Cercetătorii au selectat 40 de pacienți diagnosticați cu depresie, cărora le-a fost administrat zilnic 30 mg de șofran sau 20 mg de Prozac. Rezultatele au arătat că șofranul a fost la fel de eficient ca și Prozacul, în depresia ușoară până la moderată.
2. Disfuncția sexuală
In Egiptul antic, Cleopatra obișnuia sa facă o baie caldă în care punea un sfert de cană de șofran înaintea unei întâlniri cu un bărbat.
Intr-un studiu pe 50 de barbati diabetici, un grup a fost tratat cu sofran prin aplicare cutanată, iar al doilea grup cu un placebo tot prin aplicare cutanată. Rezultatele au arătat că șofranul a îmbunatatit semnificativ disfuncția erectilă, iar autorii au sugerat că șofranul poate fi luat în calcul ca opțiune de tratament.
Șofranul poate ameliora și disfuncția sexuală cauzată de Prozac. Într-un studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, efectuat pe 36 de bărbați care au folosit Prozac, aceștia au primit 15 mg de șofran sau un placebo de doua ori pe zi. După patru săptămâni, grupul cu șofran a manifestat o îmbunătățire în ceea ce privește disfuncția erectilă.
Sofranul îmbunătățește problemele sexuale induse de Prozac inclusiv la femei. La un studiu randomizat, dublu-orb, controlat prin placebo, au participat 38 de femei care au folosit Prozac și care au acuzat disfunctii sexuale. Acestea au fost tratate fie cu placebo fie cu 30 mg de sofran. Dupa patru săptămâni, grupul cu sofran a prezentat valori semnificativ mai ridicate ale funcției sexuale.
3. Celule stem pentru cancer pancreatic
Șofranul conține un compus carotenoid numit crocetina. In cadrul unui studiu publicat in revista Oncotarget, cercetatorii au descoperit că acidul crocetinic, un compus purificat din crocetina, a inhibat dezvoltarea celulelor de cancer pancreatic uman.
Autorii au mentionat că doza de acid crocetinic, necesară pentru a obține aceste rezultate nu a fost toxică pentru celulele normale din corp. Ei au mai sugerat că acesti carotenoizi sunt bine tolerați de organism în doze mari și că numeroase studii au sprijinit utilizarea lor în tratamentele chimio preventive sau în chimioterapie.
4. Degenerarea maculară
Un studiu desfasurat de o echipă de cercetători australieni și italieni a demonstrat că sofranul încetinește progresul degenerarii maculare și îmbunătățește vederea.
Cercetătorii au condus un studiu randomizat, dublu-orb, controlat prin placebo, pe pacienți care sufereau de degenerare maculară din cauza vârstei, în stadiu incipient. Un grup din cadrul studiului a primit suplimente cu 20 mg pe zi de șofran. După doar 90 de zile cercetătorii au observat îmbunătățiri semnificative.
În plus, toți pacienții au raportat o îmbunătățire în calitatea vederii. Astfel, ei au raportat îmbunătățiri de percepție a culorilor și a contrastului, o mai bună abilitate de a citi și de a vedea în lumină slabă. Toate acestea s-au adăugat la o îmbunătățire substanțială a calității vieții pacienților.
5. Boala Alzheimer
Șofranul este sigur și eficient în tratarea formelor ușoare și moderate de Alzheimer. În cadrul unui studiu randomizat controlat cu placebo, 46 de pacienți cu Alzheimer au primit fie un placebo, fie 15 mg de șofran de doua ori pe zi. După 16 săptămâni, grupul cu șofran a avut o funcție cognitivă mai bună decât grupul cu placebo.
De fapt, șofranul este la fel de eficient ca medicamentul pentru Alzheimer donepezil (Aricept). În cadrul unui studiu multicentric, randomizat, dublu-orb, controlat, 54 pacienți cu Alzheimer au primit 30 mg de șofran pe zi sau 10 mg de Aricept. După 22 de săptămâni, grupul cu șofran a avut rezultate la fel de bune ca și grupul Aricept, dar cu mai puține efecte secundare.
6. Sindromul metabolic
Șofranul poate reduce simptomele de sindrom metabolic. Cercetătorii din Orientul Mijlociu au măsurat “proteinele de șoc termic” (HSP) la 105 pacienți cu sindrom metabolic. Nivelul ridicat de HSP este asociat cu o stare de inflamație mărită și cu un risc crescut de sindrom metabolic, ce poate duce la diabet, obezitate și boli de inimă.
Pacienții au primit fie 100 mg pe zi de șofran fie un placebo. După trei luni, anumiți HSP au fost reduși semnificativ de șofran.
7. Pierderea în greutate
Șofranul poate ajuta și la pierderea în greutate. Într-un studiu din Franța, cercetătorii au testat un extract de șofran pe 60 de femei moderat supraponderale. Femeile au primit un placebo sau 176.5 mg de extract de șofran de două ori pe zi. O perioadă de 8 săptămâni aportul caloric a fost nerestricționat. La finalul studiului, grupul cu șofran a înregistrat o scădere a greutății corporale mult mai mare decât grupul cu placebo. Femeile care au luat șofran au manifestat o senzație mai mare de sațietate.
8. Dureri menstruale
Printr-un studiu dublu-orb și controlat cu placebo s-a descoperit că șofranul ameliorează sindromul premenstrual. Femeile cu SPM au primit fie un placebo, fie 30 mg de șofran pe zi, timp de doua luni. Autorii au concluzionat că șofranul a fost mai eficient în ameliorarea simptomelor de SPM.
Terapii pentru acasă cu șofran
Cum se prepară apa de șofran?
Ia 5-7 firicele de șofran și înmoaie-le în apă fierbinte timp de 10 minute. Consumă această apă pe stomacul gol în fiecare dimineață. Apa de șofran trebuie băută în mod regulat timp de 15 zile pentru obținerea rezultatelor dorite.
Cum se prepară tinctura de șofran ?
Tinctura se prepară în mod simplu acasă, punând într-un recipient de sticlă circa 20 de grame de șofran uscat și mărunțit, peste care se toarnă ¼ l de alcool de 70 de grade. Se lasă la macerat în alcool timp de două săptămâni. Vasul de sticlă trebuie agitat zilnic. Când s-a realizat tinctura, se strecoară cu grijă firicelele de șofran și apoi se administrează picăturile (maxim 10), diluate într-un pahar cu apă.
Utilizarea corectă a șofranului în preparate
Aroma șofranului este eliberată la temperaturi crescute, tocmai de aceea firișoarele roșiatice trebuiesc înmuiate în lichid cald înainte de a fi adăugate în mâncăruri. Se poate folosi apă călduță, lapte, supă sau orice lichid este necesar preparatului, în care șofranul se va înmuia pentru 10-15 minute iar lichidul rezultat se va adăuga în mâncare. Astfel ne putem bucura de o aroma puternică, intensă și de o culoare superbă, uniformă, galben-portocalie.
Atenție însă, nu este indicat sa adăugăm șofranul în ulei încins, deoarece nu își va elibera aroma și poate deveni amar.
Șofranul merge foarte bine cu o gamă variată de ierburi și condimente. Este foarte des folosit în bucătăria mediteraneană, spaniolă, turcească, indiană sau asiatică. În Spania este ingredient esențial în preparatul numit paella, pe care îl îmbogățește cu o culoare specifică, ușor roșiatică. În Italia îl întâlnim cel mai des în risotto și este nelipsit din bouillabaisse-ul francez. Acesta merge foarte bine în aluaturi, prăjituri, carne, pește și fructe de mare, însă cel mai bun prieten este cu orezul. Șofranul este folosit în gastronomia de lux în diferite combinații excentrice, cât și în deserturi atent alese precum sorbetul de șofran cu caise și migdale, ori diferite prăjituri.
In India cel mai des este folosit în rețetele cu orez, în deserturi și chiar în aluatul de pâine, iar in Orientul Mijlociu este folosit alături de cardamon în cafea.
Indiferent în ce preparat îl adaugi, este important sa îl folosești cu măsură pentru a profita pe deplin de aroma și culoarea sa unică.
Rețetă: Paella cu șofran
Ingrediente (4 porții)
| 200 g | orez |
| 50 g | unt |
| 100 g | creveți mici |
| 100 g | calamar |
| 200 g | scoici |
| 100 g | mazăre-conservă |
| 1 | lămâie |
| un vârf de linguriță | șofran |
| 100 ml | ulei de măsline |
| 2 lingurițe | sare de mare |
| după gust | piper |
Pasul 1. Orezul se fierbe în 700 ml apă sau supă de legume. Când este fiert se adaugă sare, piper, șofran, mazăre și o lingură de ulei de măsline. Se amestecă și se pune într-o tavă întinsă, unsă cu unt.
Pasul 2. Se curăță creveții, iar calamarul se taie fâșii. Se încinge untul și se prăjesc 3, 4 minute. Se presară sare/piper și se oprește focul.
Pasul 3. Scoicile se fierb în apă cu sare. Se folosesc numai cele care se deschid. Se scot din apă și se lasă în cochilie.
Pasul 4. Se pun toate ingredientele preparate pe patul de orez, așezat în tavă.
Pasul 5. Se gătesc 10 minute la foc moderat.
Pasul 6. Preparatul se servește stropit cu suc de lămâie.
Contraindicații
- In cazul femeilor gravide. Dozele excesive de șofran pot face uterul să se contracte, provocând un avort spontan.
- In cazul alăptării. Nu există suficiente dovezi științifice pentru a ști dacă șofranul este sigur de administrat în momentul alăptării. Adresează-te medicului pentru a cunoaște dozelor potrivite!
- Este contraindicată utilizarea șofranului în cazul persoanelor alergice la diferite specii și familii de plante, cum ar fi Lolium, Olea si Salsola.
- In cazul interventiilor chirurgicale. Sofranul poate incetini sistemul nervos central. Anestezia și alte medicamente utilizate în timpul operațiilor afectează, de asemenea, sistemul nervos. S-ar putea să fii nevoit să eviți șofranul cu cel puțin două săptămâni înainte de o intervenție chirurgicală programată.
